Mi-e dor de baiatul meu

Sunt atat de suparat, de nu vad pe unde calc,
Nu vad unde calc pamantul, merg incotro bate vantul.
Blestem clipa, blestem ceasul, care mi-au adus necazul,
Prin ce trec eu de 2 ani, nu doresc nici la dusmani.
Ma apasa un dor greu, mi-e dor de baiatul meu,
Mi-e dor de al meu printisor si din asta cred ca mor.
Vino Voda, vino acasa, ca mi-e inimioara arsa,
Totu-i trist aici in tzara, fara tine-i casa goala.
Ca orice om suparat, care tine la baiat
Te-a incercat sa iei aminte, sfatul meu bun de parinte,
Sa te insori cu o fata buna, dupa merit si masura,
Sa fie de seama ta, ca sa nu ai soarta mea.
Nu vreau sa te necajesc, vreau doar ca sa-ti amintesc,
Cum te'am crescut eu, Ionutz, de cand ai ramas micutz,
Te-am crescut dintr-o farama, ti-am fost tata, ti-am fost muma,
Te-am crescut, te-am leganat, de cand maica te-a lasat.
Cu ce-am gresit printul meu? ca a muncit taica din greu,
Am muncit si peste zari, sa te cresc cu servitori,
Ti-a facut taica de toate si te-a dat la facultate,
Am trait doar pentru tine, sa ajungi mai ceva ca mine.
Printule te-ai insurat cu cine ti-a cazut drag,
Plang ca m-ai lasat cu dor, printul meu ratacitor.
Plang ca am ramas singur doamne,
Iar dusmanii bat din palme,
ai facut fara sa vrei, voia la dusmanii mei.
Mama ta canta intr'una si spune la toata lumea,
Ca si-a castigat baiatul si m-am ales cu oftatul,
Ca te-ai impacat cu ea si esti impotriva mea,
Ca-s rau si m-ai parasit si-n zadar eu am muncit.
Te intreaba copile lumea, si te intreb si eu acuma:
Unde era mama ta cand taicutza te crestea mai?