Anima Mundi

Cu lumea mă urmăresc constant
Sunt definiția de underground
În lume exteriorizat miracolul mirajul meu
Obstacolul de înfruntat de azi pe mâine de pe-o zi pe alta
Sunt tot ce îmi dictează soarta
Tre să caut adânc în mine
Dincolo de poezie de filosofie de anatomie
Mâna scrie gându pleacă ochiu mare revelat
în partea nevăzută a firii umane
De-aici străbat o lume ireală care
Nu mai crede în valoare e lipsită de culoare
Când nu crește nici o floare și mă doare
văd luna pe cer în timpul zilei mai aprinsă ca un soare
Și m-am gândit atunci c-o să renunț la tot
Că nu mai pot că-n felul ăsta n-o să mai suport să
Duc un război ce n-are sens în mintea mea
Mereu am scris și am făcut din suflet muzica
Ascund o lume de talente ascultă!
Educă cunoaște pricepe vezi ajută
Nu vorbe alese false ornamente
Majoritatea obișnuiesc să zugrăvească fără sentimente
Oare la final o să le spargă velele
Marea cerul stelele și-o să le piardă grijile
Cu briza gerul fricile
Pretutindeni cu toate aromele
Cremele formele semnele viciile
Gândește-te că țin la asta
Și-a trebuit să mă dedic cu totu' ca să-i înțeleg substanța
Să-i văd tristețea bucuria
Toată realiatatea prozodia importanța și melancolia
Călătoria mea anima mundi vise
În spiritul lumii mii de versuri și concepții stinse
par toate zise toate scrise
Într-o Românie care doarme-adânc cu porțile închise
Timpul trece și încă ating hârtia
Ca o teamă prinde infinitul limita o viață!
Ce stârnește-n suflet un fior ca cele din adâncuri
O tot cheamă-n difuzor ca adevăr la suprafață
E fix ce stiu să fac de când mă știu că trag
Pe tracku ăsta dacă-atac compun compozitor ca Bach
Și numa-numa nu mă las deși mă ține treaz e gol
Voi fi recunoscut dacă nu azi poate-ntr-un secol
Un nor o ceață senzația e chin
Mi-e greață de atâta timp mi-e teamă că nu-mi mai revin
Cum totu curge lin atât de divin
Alungă ura omenirii dă iubire cer senin
Nu prea contează de-unde vin doar ce gândesc
Știu că trecerea-asta-i doar un test și-l depășesc
S-alte preocupări care mă urmăresc
În rest nu vreau decât să vă mai povestesc