Apatrizi

Cu toate că încă doare
Mă bucur să te revăd
Când apele se revarsă
Peste liniştea noastră
Nu ne-a rămas decât să credem în noi
Spirite frânte, minți amorțite
Tot ce e plin de viață se ofileşte
Când e pus în cuvinte
Pleacă departe, cât vezi
Cu ochii pe care nu-i crezi
Să nu mă uiți
Să nu te uiți
Rămâi mereu în umbră
În umbra care doare
În umbra care va avea mereu
O margine arsă de soare